Despre dificultăți
de vorbire în Boala Parkinson (BP) am scris deja ( în această postare- link aici ). Modul meu de vorbire (Înainte de BP) a
evoluat de stilul mormăit timid la
stilul “mitralieră”(clar , inteligibil dar foarte repede). Uneori mă
distram pe seama prietenilor, vorbind
suficient de repede încât ascultătorul
stătea uneori o fracțiune de secundă să interpreteze lungul text pe care
tocmai îl auzise.
Eram puțin răutăcios
recunosc , așa că în timp , după instalarea BP au apărut dificultățile de
vorbire . Este o diferență de timp între momentul în care boala se instalează
în corp și primele simptome și ulterior diagnosticul. Cu cât diagnosticul este
mai rapid pe această scară temporală cu atât mai bine.
Am lucrat în vânzări
din anul 2003 până în anul 2014 iar boala Parkinson a început să se
manifeste cu simptome la în anul 2006 ,
diagnosticată în anul 2007 .
În anii precedenți
și ulterior am reușit să-mi formez un bagaj de cunoștințe tehnice și abilități
de vânzare. A fost pentru mine un mare ajutor deoarece când aveam dificultăți
de vorbire nu trebuia să mă gândesc la ce urma să pronunț . Mă concentram să vorbesc
cu faţa către interlocutor, cât mai clar și inteligibil.
Comunicarea
verbală era un lucru obișnuit pentru
mine , vorbeam zi de zi . Nu eram eu cel
mai bun orator dar datorită specificațiilor tehnice ale produselor era foarte necesară înțelegerea corectă
și completă din partea clientului a ceea ce eu spuneam. Ca exemplu vă rog să
citiți de pe orice site datele tehnice ale unui laptop, software sau televizor.
Eu eram persoana care trebuia să vă
răspund la orice întrebare. Indiferent cât de tehnic este răspunsul e
obligatoriu să poți comunica tare , clar
și inteligibil.
Nu rețin momentul în
care am început să am probleme cu
vorbirea deoarece exersam zilnic, la
serviciu. La început nu au fost situații în care eu să vorbesc iar partenerul de discuție să nu înțeleagă.
Treptat au apărut clienți care îmi spuneau că ei nu înțeleg complet ce
pronunț.
Este destul de greu
din partea unui bolnav de Parkinson care
are o asemenea problemă să poată observa
singur când apare acest simptom . Personal am avut norocul că unii dintre
colegii mei care mă cunoșteau au realizat asta și mi-au spus că am momente în
care tonul, claritatea și dicția variază . Am observat în decursul timpului
faptul că cu cât boala avansează mai mult cu atât sunt afectate simțuri din ce în
ce variate(de exemplu mirosul—despre asta vorbim separat).
Ca o paranteză, rețin momentul în care a trebuit ca să un
coleg să prezinte un aparat foto la un
client deoarece tremuratul puternic pe mâna mea stângă făcea imposibil să nu o sparg.
Singura soluție găsită în acel moment a
fost medicația luată la timp asociată cu alimentație corespunzătoare cu pauze
și cu susținerea colegilor .
Dificultățile de
vorbire apăreau în mod constant atunci când eram obosit sau când medicamentele
nu își făceau efectul complet ( din diferite cauze ).
Diferă de exemplu
dacă discuți cu cineva dimineața , în condiții optime : medicație, odihnă,
alimentație, hidratare, mediu ambiant etc. Automat puteam să vorbi destul de clar și
inteligibil. Depinde acum și de persoana
cu care vorbești deoarece o persoană
apropiată, sau care a mai discutat cu
tine, ori are experiență cu persoane cu dificultăți de vorbire, prieteni,
părinți , frați, surori, soț, soție
etc, sunt obișnuiți cu modul tău de a
vorbi.
Ca reacție la dificultățile
de vorbire am încercat diferite metode de a exersa, considerând eronat că
pronunţia mai bună vor rezolva totul ca prin magie. Chiar dacă am reușit să îmi
îmbunătățesc dicția (trebuie să mă laud
și pe mine nu ?!) am constatat cu timpul că rezultatul era valabil doar în
anumite condiții (o simplă răceală are efect devastator amplificând
simptomele la nivel exponențial uneori )
sau în anumite perioade ale zilei .
Rezultatul era
previzibil deoarece problema nu era pronunţia în sine, era efectul dat de
boala Parkinson. Datorită specificităţii loculiu de muncă dar
mai ales datorită Parkinson aceste dificultăți de vorbire nu au fost recuperate
niciodată. Chiar și acum, când nu lucrez zilnic sânt momente în care, dacă
depășești un anume prag de efort chiar și soția mă înțelege foarte greu.
Și în acest moment
sunt situații în care dacă sunt foarte obosit sau din alte motive am
dificultăți de vorbire, cu persoane foarte apropiate (soția mea). La început
tendința este de a vorbi mai încet , neclar, mormăit aproape. Cu timpul începi
să te bâlbâii , iar ulterior datorită oboselii trebuie să fac o pauză de câteva
secunde sau minute. Concret sânt situații în care este destul de greu să mă pot
înțelege telefonic cu alte persoane. Pun telefonul pe speaker și încerc să vorbesc tare, clar și rar.
Am scris toate acestea
pentru a clarifica simptomele bolii Parkinson în cazul meu. Repet în cazul meu pentru că simptomele diferă de la caz la caz.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu