Să presupunem că o asistentă medicală se întâlnește în
drumul său spre casă cu un bolnav de parchinson . Care sânt șansele ca acel individ
să fie identificat ca fiind bolnav și nu confundat cu un „drogat„ de exemplu?? Depinde de vechimea și experiența
doamnei , de secția unde lucrează și de gravitatea situației în care se află
pacientul.
Concret, o asistentă
specializată pe neurochirurgie se întâlnește cu mine, având semne vizibile de
om bolnav adică tremor pe ambele mâini
și tendința de a trage piciorul stâng după mine, ș.a. . Locul și data
întâlnirii: Stația de metrou , sfârșitul lui 2013 sau începutul lui 2014.
Veneam de la o întâlnire cu medicul specialist unde tocmai ce
primisem informații cu privire la posibilitatea
unei operații. Obosit de mers și îngândurat mă oprisem în
fața scărilor ce coboară către peron. O
doamnă mă întreabă dacă mă poate ajuta
să cobor scările. Îi explic pe scurt
situația mea –vârsta, boala, faptul că obosisem —stare de off ….Glosarul bolii Parkinsons- Linkuiri utile.
On și Off: Stările clinice ale PD în timp ce sunt tratate cu
levodopa, care cauzează frecvent fluctuații clinice după câțiva ani de
tratament. Starea "on" este atunci când simptomele și semnele PD sunt
reduse de levodopa. Starea "off" este când beneficiul a fost redus
sau pierdut. Cel mai frecvent tip de "off" este uzura, datorită
beneficiului levodopei care nu durează mai mult de 4 ore după o doză. De
asemenea, pot apărea stări bruscă și imprevizibile "off", dar sunt
mai puțin frecvente. Stările "oprite" vor răspunde, de obicei, la o
altă doză de levodopa. Fluctuațiile clinice sunt considerate o complicație a
tratamentului cu levodopa.
Replica “Bine! Bine! Hai să coborâm amândoi!” mă face
să fiu sigur că nu a crezut nimic din ceea ce spusesem.
Coborâm scările și insistă să mă așez pe o băncuță. Reiau
emoționat explicația cu dosarul meu verde în față (era printre primele momente
când cineva străin mă ajuta fizic să mă deplasez). Doamna efectiv se blochează,
se bâlbâie , își cere scuze.
- Nu am crezut nimic! Bănuiam că ești un "drogat"….
- Ești așa tânăr (35-36 ani)…….încât nu te-am crezut.
Îi explic faptul că sânt obișnuit cu asemenea reacții –link— și ne despărțim
după o scurtă discuție. Este de apreciat faptul că a încercat să mă ajute. Nu
sânt mic de statură și nu știi cu cine
stai de vorbă (în cazul doamnei).
- Dar câți ajută pe cineva aflat la nevoie… un bătrân de exemplu??
- De ce dintre toți care au trecut pe lângă mine la metrou doar o persoană a venit să mă ajute?
- Dacă cineva care are experiență cu bolnavi neuro* te poate confunda despre ceilalți ce așteptări să avem???
https://robovasi.blogspot.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu